Zilele Craiovei 2008 Editia a XII-a

sâmbătă, 1 noiembrie 2008


Ca in fiecare an, la sfarsitul lunii octombrie, in Craiova se intampla tot felul de lucruri interesante, cu ocazia Zilelor Orasului.

S-au jucat piese de teatru care au avut in distributie actori foarte buni, atat de la Nationalul craiovean cat si din alte parti ale tarii.. De asemenea, a avut loc traditionala Gala folk.. Faptul ca s-a desfasurat intr-o sala de spectacole, e un mare plus fata de anii anteriori, dar daca sala ar fi avut mai multe locuri, iar folkistii ar fi fost repartizati eventual in mai multe seri, ar fi fost perfect:) .Sala a fost plina pana la refuz, iar cei care nu au mai prins locuri pe scaune, s-au multumit sa asculte din picioare timp de cinci ore, melodii interpretate de Madalina Amon, Tatiana Stepa, Maria Gheorghiu, Zoia Alecu, Bogdan Grosu, Mircea Vintila, Vasile Seicaru, Ducu Bertzi si Mihai Nenita, Mircea Baniciu si Vlady Cnejevici, Dinu Olarasu si Nicu Alifantis. A fost frumos mai ales pentru ca au fost incluse in program si voci tinere.(Multumim d.nei Madalina Amon).

Cel mai interesant eveniment din cadrul acestei sarbatori, a fost cu siguranta concertul Scorpions.. Desi evenimentul nu a fost mediatizat asa cum ar fi trebuit, Velodromul din Parcul Romanescu a fost plin in seara concertului de "pletosi cu pantaloni stramti.." din toata tara:), care au cantat odata cu solistul trupei melodii ca: "Wind of change", "Send me an angel", "Still loving you", "Rock you like a hurricane", "Humanity" s.a.


[Pozele sunt facute de Radu Obrisca]

Atmosfera a fost una incredibila, iar faptul ca cei de la Scorpions au venit in Craiova, a fost un punct tare, facand "nota discordanta cu interlopii si calusarii de aici", cum a spus un prieten :).

Asa cum tot ce-i frumos, se termina repede, s-au terminat si zilele orasului.. au fost insa cele mai reusite de pana acum .

Finally Baia Mare ..

duminică, 12 octombrie 2008


Intotdeauna mi-m dorit sa ajung in Ardeal. De fiecare data am avut impresia ca o sa gasesc acolo numai oameni frumosi la suflet si diferiti de cei de aici.. bineinteles ca era doar o idealizare a alor mei care mi s-a transmis ..genetic sau nu.. Poate am crezut asta si pentru ca toti ardelenii pe care ii intalnisem, imi lasasera o impresie foarte buna.


Ei, bine, am ajuns in sfarsit in Baia Mare .. Intr-o postura cel putin ciudata, aceea de asistent coordonator al Consiliului Local al Copiilor. Experienta a fost una inedita pentru mine, am mers cu trenul pana in Baia Mare alaturi de doua membre CLC, trebuind pe tot parcursul reuniunii sa am grija de ele,de mine, de noi..



Cine ar zice ca m-am dus sa ma distrez, ar gresi cu siguranta. O astfel de postura nu poate fi in nici un caz una in care te-ai putea relaxa... mai ales daca intr-un moment de inconstienta ai facut o greseala. Nu-ti poti permite astfel de momente. De ce imi era cel mai frica, am scapat, din fericire, dar am trecut si prin momente in care eram prea stresata ca sa imi mai pun problema sa las totul balta .. mai mult, stresul m-a motivat sa merg mai departe, sa duc totul pana la capat. sau poate nu atat stresul, cat responsabilitatea pe care o aveam fata de fete, de parintii lor, de consiliu, de Cristina..

Acum inteleg sentimentele prin care trecea Crisu cu noi, la reuniuni, mai ales ca noi mai faceam si prostioare.. Era interesant pentru mine.. sa ies un pic din rutina.. dar nu vreau sa stiu ce era in sufletul ei.. In sfarsit, a dat dovada de o capacitate de disimulare extraordinara, mai ales la prima reuniune, la zalau.. acum imi dau seama cat de mult m-au ajutat cuvintele alea: 'stai linistita, e inofensiv', cat curaj mi-au dat, desi nu stiu daca ea credea ce spune :). M-am simtit in siguranta si sper ca si fetele cu care am fost in Baia Mare au avut acceasi senzatie de protectie, pe care mi-a inspirat-o Cristina mereu.



Mai am inca multe de invatat, dar primul pas a fost facut si cum deja m-am obisnuit, am invatat si din experienta asta ceva constructiv. In primul rand am capatat mai multa incredere in mine. In al doilea rand, mi-am dat seama ca ardelenii sunt oameni la fel ca oltenii sau moldovenii, poate doar putin mai educati si nationalisti, nu sunt insa un etalon al bunului simt. Oameni bine educati poti gasi si in Oltenia si in Moldova la fel de bine cum in Ardeal poti gasi si oameni mai putin educati.

In sfarsit, a fost o reuniune frumoasa.. aproape ca uitasem spiritul reuniunilor PAL-Tin. Sper ca fetele au mai invatat cate ceva despre rolul unui Consiliu al Copiilor si ca vor fi capabile sa transmita mai departe ceea ce au invatat aici..

Nu-l dau pe azi pentru maine..

joi, 18 septembrie 2008


Nu-i o noutate .. de saptamana asta am inceput sa mergem din nou la scoala .. Gata cu taberele, gata cu vremea frumoasa si gata cu lenevitul ! Sunt insa fericita, pentru ca -dupa calculele mele- clasa a X-a ar trebui sa fie cea mai frumoasa .. Deja ne-am acomodat, nu avem inca examene pe cap.. doar materia e ceva mai complicata, dar pot trai cu asta .

Sa fiu sincera, imi era dor de liceu. Am fost mutati in alta clasa,(asta imi aminteste de ultimul an de gimnaziu). Din fericire 'am recuperat-o' pe cea veche, in care mai picura cateodata prin tavan (culmea nu atunci cand ploua), ale carei usi nu se inchid, care mai gazduieste cateodata cate un Soricel Ghita, dar care are perdele frumoase (:D) si de care ne-am atasat .

Ma simt datoare sa pun aici si doua poze cu Liceul Carol I (acum Colegiu National) de acum aproximativ 100 ani pe care le-am gasit pe internet si mi s-au parut interesante, alaturi de una facuta azi.
Se pare ca la inceput cladirea a avut cu un etaj mai putin ..



Cum mai e ? .. hmm .. ca si anul trecut, numai ca acum noi suntem 'cei mari', cei care au 'grija' sa-i initieze pe boboci in tainele vietii de elev al Colegiului Carol I . 'Cei mari' Suna...ciudat. si cand te gandesti ca la asta am aspirat in toata copilaria.. nu ca nu mi-ar placea varsta pe care o am, viata pe care o am, din contra, imi plac chiar foarte mult. Numai ca acum am senzatia ca am ceva ce mi-am dorit tot timpul si imi scapa printre degete (de aici si titlul inspirat din melodia d.lui Alexandru Andries, nu a lui Dinu Olarasu :)).. Clasa a IX-a a trecut mult prea repede (va rog sa ma contraziceti), nici nu mi-am dat seama cand am trecut intr-a X-a si in plus, n-am facut nimic remarcabil, n-o sa pot spune mai tarziu: 'uite, ma .. cand eram eu intr-a IX-a....m-am ascuns in podul liceului si m-am intalnit cu ...un adolescent al secolului trecut ':)..Ca suntem o clasa unita, e adevarat. (Macar atat) Foarte unita, chiar..mai ales cand ii vine vre-unuia/uneia stralucita idee sa ne mai 'relaxam' si noi de la ultimele ..ore.Trebuie mentionat ca la Colegiul Carol, lucruri de genul asta se intampla destul de rar :-)..

Deja ni s-a predat, s-au pus si cateva absente..si am motive serioase sa cred ca de saptamana viitoare totul va intra in normal ... Pe curand !

Micul ARTIst ..

marți, 16 septembrie 2008


Chiar inainte de inceperea noului an scolar cu doua zile, a avut loc a V-a editie a Festivalului National de muzica usoara pentru copii "Micul Artist". Datorita tinerilor cu initiativa din
ARTI, care au organizat si in acest an festivalul, copii talentati(asa cum rar imi e dat sa vad) din intreaga tara au dat ce e mai bun pe scena pentru a convinge juriul ca merita sa 'ne ia' trofeul.

Ca la orice festival, nu poti multumi pe toata lumea, dar comentariile unor parinti m-au intristat, pentru simplul fapt ca stiu cum e sa muncesti din suflet pentru a face ceva frumos si stiu ca pregatirile pentru festivalul din acest an au inceput imediat dupa terminarea editiei de anul trecut
. Desigur, nu toti au impartasit parerea 'nemultumitilor' si atmosfera generala a fost incontestabil una de prietenie(intre concurenti) si de voie buna - in sala- . De asemenea, in juriu si nu numai, am avut parte de oameni 'dezghetati' care s-au implicat mai mult decat m-as fi asteptat, in acest festival . Eu fiind 'intarziata' in ARTI, m-am multumit sa fac poze..Emoticon Pictures, Images and Photos

Premiul cel mare a mers la Iasi, fiind obtinut de Madalina Lefter, o copila de care vom mai auzi, cu siguranta, macar pentru ca reprezinta Romania la Eurovision Junior .

Felicitari ARTI-stilor care s-au implicat in organizare si care acum, dupa evaluarea proiectului, pregatesc editia viitoare :-) !

Emotii .. La Suceava in Cetate

luni, 18 august 2008


Timp de trei zile, in Cetatea Sucevei s-a desfasurat prima editie a festivalului national de muzica folk "La Suceava in Cetate".. Primele 20 de ore petrecute pe drum alaturi reprezentantii Cetatii Baniei in Moldova, au fost foarte placute. Am cantat, am oprit prin orasele importante, ne-am plimbat cu rolele, am facut poze.. ultimele 4 ore insa, au fost tensionate din cauza faptului ca atunci am aflat ca intervenise ceva in program si doua "dintre minore"(adica Mihaela si cu mine) vor canta in seara respectiva .

Ajunsi in Suceava am apucat sa ne schimbam si sa "ne acordam" si am pornit catre Cetatea de Scaun, locul in care avea sa se desfasoare festivalul..Acolo am fost intampinati de cavaleri si domnite..


Emotiile primului festival de gen au existat din momentul in care am aflat ca voi canta in prima seara, dar au trecut imediat dupa ce am inceput sa cant . Dupa concurenti, au urmat recitalurile Madalinei Amon si Tatianei Stepa, iar cantarile au continuat la hotel in stilul taberei folk .. De altfel asta cred ca mi-a placut cel mai mult in festivalul asta : faptul ca nu am simtit tensiunea unui concurs, desi probabil fiecare venise acolo sa castige. Ne-am imprietenit repede .. e drept am avut ceva probleme de comunicare atunci cand ni s-au cerut "biletili di tren", la fel cum si ei au intampinat dificultati in folosirea perfectului simplu :) .

[poza e facuta de Marius Carneala]

In a doua zi am avut oarece probleme cu versurile, cu sonorizarea si cu faptul ca Alinuta nu mai gasea capodastrul chiar inainte de a intra pe scena.. Am trecut insa cu bine peste ele . Au urmat in recital ceilalti membri ai juriului, iar punctul culminant dupa parerea mea a fost recitalul Mihaelei Popescu . Eram curioasa daca mai poate canta asa cum o ascultasem pe niste inregistrari vechi.. Si intr-adevar a cantat chiar cu lejeritate acutele...


A treia seara, si ultima, a venit cu eclipsa, cu Mircea Vintila, cu jocuri de lumini si cu multa voie buna .. Am continuat sa cantam pana dimineata (mai mult(i) sau mai putin(i))..


Drumul de intoarcere a fost lung, obositor si trist.. Imi pare tare rau ca n-am apucat sa vedem manastirile din Moldova, dar asta inseamna ca trebuie sa revenim:) ..


Formularul E 112

marți, 12 august 2008


Uitandu-ma pe alte bloguri,(
Green Revolution, Cristina), am gasit o informatie care mi se pare foarte importanta, dar pe care se pare ca cei in masura sa o promoveze au uitat-o... Ideea e ca daca ai nevoie de bani pentru operatii in strainatate, ii poti obtine doar completand acest formular E 112 . O asemenea informatie nu e "de ici de colo" si mi se pare ciudat ca nu e diseminata, in conditiile in care zeci, poate chiar sute de oameni mor anual din cauza ca nu au bani sa efectueze o operatie in strainatate.

Detalii privind eliberarea formularului sunt pe site-ul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate :
Informatii privind eliberarea formularului
Precizari privind Formularul E112

Doar de n-ar dura prea mult ...

sâmbătă, 9 august 2008

Fiind in drum spre Straja, acum cateva saptamani, am vazut ceva socant pe centura Targu-Jiului .. Stiam ca raurile din Romania nu-s tocmai curate, da' nu aveam idee cat de mizere sunt.. In larg (?!), dar mai ales pe malurile Jiului, era(si e) plin de gunoaie de tot felul (nu e o noutate)..

Ce m-a socat si mai tare a fost solidaritatea oamenilor de acolo, pe care am avut norocul sa-i "prind" chiar cand erau in mijlocul unei actiuni de ecologizare . Fiind constienti, probabil, ca nu o sa apucam nici noi nici copiii nostri sa vedem deseurile alea, degradate, oamenii s-au gandit "Hai sa facem ceva pentru viitorul copiilor si nepotilor nostri !" Si s-au apucat sa pescuiasca. (deseurile, bineinteles).

N-am stiut daca sa rad sau sa plang cand am vazut cu cata determinare lucrau
oamenii aia la strangerea deseurilor, cert e ca m-au impresionat. Incet, dar sigur, Romania e pe drumul cel bun . Volens nolens (mai mult nevrand), ajung la vorba unui fost domn profesor : "Romania e o tara frumoasa, pacat ca e locuita " Oare ne vom trezi vreodata din indiferenta ?


Norocul nostru e ca mai exista si oameni de bine care incearca totusi sa ne scoata din.. mizerie, oameni ca acestia ! Bravo ! "Pentru ca Romania va creste prin bun simt si responsabilitate ! "